Se afișează postările cu eticheta mesteacăn. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta mesteacăn. Afișați toate postările

miercuri, 9 februarie 2011

Mesteacanul - un panaceu aproape ignorat de noi

Suntem unul din acele popoare care si-au gasit farmacia verde mai mult in frunzele, florile si radacinile culese de pe jos, decat in tulpina, ramurile si frunzisul unor arbori, ca mesteacanul.

Cine a calatorit cu trenul dealungul unor paralele situate mai la nord de noi, din Polonia si pana la capatul Siberiei, a putut admira nesfarsitele paduri de mesteacan, observand cate o butelie de sticla sau de plasic, legata pe tulpinele pomilor.

O sfoara sau un tub subtire strabate dopul buteliei la un capat si sta infipt in lemnul mesteacanului la capatul celalalt. Sfoara sau tubul subtire preiau seva de sub scoarta mesteacanului si o deverseaza in vas, prin efect capilar.

Degustata de imparatul Napoleon

Primvara, cand se recolteaza seva, un mesteacan tanar, dar vigros, poate oferi circa trei litri in doua zile.

La noi in tara, farmacia verde cunoaste infuziile din frunze si flori de mesteacan sau decoctul din coaja mesteacanului, dar nu se prea refera la seva. Intr-o tara ca Rusia, seva de mesteacan este panaceul transmis din din tata-n fiu, pentru tratamentul celor mai neasteptate boli.

Memorialistul Las Casas relateaza ca atentia medicului personal al lui Napoleon Bonaparte, care l-a insotit in campania din Rusia, i-a fost atrasa de calitatile curative ale unei licori, pe care taranii rusi o extrag din tulpina pomilor.

Se pare ca imparatul a gustat licoarea, i-a placut si a folosit-o, constatand ca ii revigoreaza pe loc sistemului nervos, atat de solicitat in aventura razboinica la care participa, ocupand Rusia.

Tratament contra cancerului

Astazi, laboratoare de prestigiu au supus seva cercetarilor, au analizat-o, au testat-o si au stabilit, pe baze stiintifice, calitatile lichidului obtinut din tulpina mesteacanului.

Studii publicate de cercetatorii Universitatii Medicale din Illinois, Statele Unite, au ajuns la concluzia ca seva de mesteacan declanseaza un proces de autodistrugere la unele tipuri de celule tumorale maligne.

Administrata intern, ea incetineste cresterea atat a melanomului, cat si a altor tipuri de celule tumorale. Tratamentul cu seva se face timp de 3-6 saptamani, numai primavara, cu seva proaspata, in cantitate de 0,5-1 litri pe zi.

Dupa trecerea sezonului de recoltare a sevei, este indicata continuarea tratamentului cu un decoct combinat din scoarta de mesteacan, pana in primavara urmatoare.

Cercetatori din Franta au ajuns si ei la concluzia ca o cura cu seva de mesteacan, cate o jumatate de litru pe zi, vreme de 3 saptamani, are efecte regeneratoare asupra sistemului nervos.

Util chiar si in cazul virusului HIV

Gama de utlizare se mai refera si la epuizarea nervoasa, la tulburarile de memorie si de concentrare, ajungand pana la starile de epuizare si astenie inclusive la tumorile de pe creier si de pe maduva spinarii.

Acidul betulinic, principala substanta activa din seva si din scoarta de mesteacan, are efecte citostatice neasteptate asupra celulelor maligne din formatiunile tumorale de pe sistemul nervos, mai ales la copii.

Studii recente au dovedit ca, prin combinarea unui citostatic devenit clasic - Vincristina (obtinut, si el, dintr-o planta numita saschiu) si mesteacan, se obtin efecte spectaculoase in tratarea unor forme de cancer pulmonar.

Ceva mai recent, cercetatori de la Universitatea Carolina de Nord au constatat ca substantele active din seva, dar si din scoarta de mesteacan incetinesc chiar si dezvoltarea virusului HIV, cel care produce SIDA.

Si in acest caz, au dat rezultate cure de cate 4 saptamani, constand in seva, combinatata cu decoct de scoarta de mesteacan, cate un litru pe zi. Rezultatele au dus nu numai la inhibarea si dezvoltarea virusului insusi, dar si la amplificarea imunitatii organismului.

Un leac universal

M-am referit in cele de mai sus la rezultatele cele mai spectaculoase ale cercetarilor privind efectele sevei si decoctului de mesteacan. Raman insa in continuare utile tratamentele traditionale transmise din generatie in generatie la acele popoare ce locuiesc in zonele imadurite cu mesteacan.

Ele privesc: hipertensiunea, cardiopatia, bolile renale, reumatismul, diabetul zaharat (indeosebi ca prevenire), boli respiratorii, combaterea obeziatii.

Reteta de colectare a sevei din trunchi

Iata si o retea de colectare a sevei, conform practicilor traditionale rusesti: cu ajutorul unui topor, se incizeaza in scoarta o crestatura in forma de V, cam la 1 metru de la sol.

Se fixeaza de trunchi o sfoara (sau un furtun foarte fin) care se trece prin crestatura si de acolo se introduce intr-un vas, fixat si el pe trunchiul pomului. Seva se va prelinge dealungul sforii sau prin tubul capilar, depozitandu-se in vas.

Dupa colectare, seva va fi strecurata. Este necesar ca, dupa colectare, crestatura facuta in trunchi sa fie acoperita cu ceara, pentru ca lemnul mesteacanului sa se poata regenera normal. Seva se consuma numai proaspata.

In Rusia, se comercializeaa seva de mesteacan imbuteliata, ca bautura racoritare, dar, dupa parerea specialistilor, efectele ei curative sunt reduse.
Citeşte mai mult!