luni, 12 martie 2012

O legumă pe nedrept uitată: topinamburul

Nume ştiinţific: Helianthus tuberosus (Familia Astaraceae)

Sinonime: napul de pământ, măr de pământ, cartofi porceşti, picioci, trufe, topinambur, pere iernatice, napi porceşti

Se confundă adesea cu napul (Brassica napus din familia Brassicaceae)

Engleză - Jerusalem artichoke, earthpuff, topinambur;
Germană - Erdbine, Erdapfel, Judenkartofel, Topinambur;
Franceză - artichaut de Canada, poire de terre, topinambur.


Importanţa culturii: Ca plantă legumicolă, topinamburul se cultivă pentru tuberculii săi, destul de dulci şi gustoşi, care se consumă în stare crudă sau gătiţi (fierţi, prăjiţi, salată cu ceapă şi pătrunjel, cu unt topit şi pesmet).

Conţinut: substanţă uscată 22,1%, proteine 1,66%, grăsimi 0,22%, celuloză 1,0%, săruri minerale 1,99%, substanţe extractive neazotoase 8,43% (formate din inulină, zaharoză, levulină şi foarte puţin amidon).

Tuberculii de topinambur recoltati in primavara sunt mult mai dulci decat cei din toamnă datorită transformării amidonului în substanţe dulci. Este de ştiut faptul că napii iernează foarte bine în sol în regiunile reci.

Este recomandat în astenii, tonic, antiseptic, gută, diabet, dispepsie, reumatism. Tuberculii sunt folosiţi ca materie primă în industria spirtului (din 100 kg rezultă 7 - 10 kg alcool şi circa 60 kg borhot) dar şi în fabricarea dulciurilor.


Particularităţi botanice şi biologice: Plantă perenă, care formează în sol organe vegetative, în mod asemănător cartofului. Sistemul radicular pătrunde până la 50-80 cm adâncime. Tuberculii sunt cărnoşi, de diverse forme (sferici, ovali, piriformi, fusiformi), culori (albă, galbenă, roz, roşie sau albăstruie). Topinamburul formează tulpini înalte de 1-3 m, cilindrice, aspru păroase şi ramificate in partea superioară. În condiţiile din ţara noastră înflorirea e târzie iar florile nu fructifică. Seminţele nu ajung la maturitate, motiv pentru care topinamburul se înmulţeşte prin tuberculi.

Exigenţe ecologice: Este rezistent la temperaturile scăzute din iarnă, motiv pentru care poate ierna în sol. Pretenţiile faţă de sol sunt mici, rezultate bune se obţin pe solurile nisipo-argiloase din luncă, afânate, revene, bogate în humus şi calciu, cu pH 6-7,5. Nu suportă solurile grele, prea umede şi reci.

Cultivare:
- Comun - cu tuberculi mici, de culoare roşiatică şi de formă neregulată.
- De Egipt - cu tuberculi mici, de culoare galbenă şi de forma regulată.
- Roşu - cu tuberculi de culoare roşiatică, puţin bronzată, piriformi.
În ţara noastră se cultivă soiul românesc Compact, iar în alte ţări se cunosc soiurile Fuseau şi New White.

Tehnologia culturii: Se plantează toamna târziu sau primăvara devreme la 70 - 80 cm între rânduri şi la 40 - 50 cm între plante, în cuiburi la o adâncime de 10 - 15 cm. Pentru înfiinţarea unui hectar e necesară cantitatea de 900 – 1200 kg tuberculi.

Boli: Uneori topinamburul poate fi atacat de anumite boli ca Sclerotinia libertiana şi Botrytis cinerea care produc numeroase pete brune pe toate organele plantelor până la distrugerea lor completă. Se previn prin respectarea rotaţiei culturilor şi înlăturarea plantelor infectate. Toamna târziu se taie tulpinile la 30 cm deasupra solului. Producţia la hectar este de 35-45 tone.

Sursă de seminţe bio în România:
Filip Florian, Buzau
Telefon: 0720182025
Email: hlk_benner@yahoo.com
Preţuri orientative pentru tuberculi:
Între 5 – 50 kg la 5 ron/kg
Între 50 – 500 kg la 4 ron/kg
Între 500 – 5000 kg la 3 ron/kg

15 comentarii:

  1. Ori de cate ori intru aici, si intru zilnic mi se pare nedrept sa constat ca majoritatea articolelor sunt lipsite de comentarii. Am mai constatat asta, dar injustetea mi se pare strigatoare la cer. Atata munca de cercetare, atata incapatanare de a scrie si de impartasi si de cele mai multe ori nici macar un multumesc. Vi-l adresez eu! Multumesc pentru toata informatia pe care ne-o impartasiti. Pentru ca ma intereseaza subiectul permaculturii si opinia dumneavoastra, am si eu niste intrebari referitoare la pomicultura, pentru ca in primavara asta vreau sa infintez o mica livada:
    1) Sunteti pro sau contra taierii de fructificare a pomilor?
    2) Spatiile dintre pomi ar trebui sa fie astfel incat sa nu existe o concurenta a radacinilor pentru resurse si a coroanei pentru lumina sau din contra sa merg pe principiul padurii comestibile care presupune densitate extrem de mare?
    Opiniile mele ar fi in felul urmator:
    1) Fara taieri de toaletare/fructificare, mai ales ca unii autori spun ca taierile curteaza viata pomului si doi permacultura presupune cat mai putina munca.
    2) Pomii n-ar trebui sa concureze pentru mancare/lumina deci distantiere "clasica"
    Multumesc, Sorin.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. 1)In ceea ce priveste taierea pt fructificare a pomilor eu in calitate de proprietar de livada bio recomand ca aceste taieri in primii 3 ani sa se reduca la maximum sau sa se faca numai interventii de corectare a coroanei. Spun acest lucru pt ca in primii ani de viata pomul are nevoie sa se dezvolte foarte mult iar daca noi aplicam taieri drastice pentru formarea coroanei sau fructificare....etc riscam ca ei sa fie napaditi de boli care in majoritatea cazurilor duc sa uscarea pomilor. Pomii fructiferi sunt foarte sensibili la boli in primii ani de viata motiv pt care recomand taieri minime si totodata taierile intarzie intrarea pe rod intrucat pomii consuma energia pentru a-si vindeca ranile provocate prin aceste taieri de fructificare.
      2)In ceea ce privesc spatiile dintre pomi (distante de plantare) acestea depind in mare parte de portaltoii folositi la altoire care dupa cum stiti sunt care induc vigoare mare sau mica pomilor.De exemplu la mar sunt portaltoi de vigoare mica: M27, M26, M9 care permite plantarea pomilor la distante de 0.5-1m intre pomi/rand si 2.5-3 m intre randurile de pomi. Portaltoii de vig mare M106 necesita distante mai mari 3.5-4 m intre pomi/rand si 4-4.5 m intre randurile de pomi!Deci distantele dintre pomi/ rand si intre randuri depind exclusiv de specia pomicola si de portaltoiul folosit!

      Ștergere
    2. Poate ca nu este vorba de lipsa de comentarii, dar... Este minunat ca exista cineva care sa faca aceasta munca de cerecetare pe care s-o impartaseasca cu noi, cei care doar citim sau chiar ajungem sa aplicam idei minunate.
      Nu te intrista! Este important ca cineva citeste si, la randul lui, impartaseste. Comentariul va veni, poate, pe alte coordonate. Sa ne bucuram ca exista aceasta extraordinara deschidere catre natural, catre pamant, catre viata adevarata.

      Ștergere
  2. Ah, am uitat :). O alta planta a copilariei si care a fost iarasi uitata e tigva. Nu-i stiu numele stiintific, dar face niste fructe in forma de pere doar ca mai mari si goale pe dinauntru. Din pacate, oricat as cauta, nu mai gasesc seminte. Daca stiti vreo sursa, v-as ramane recunoscator.

    RăspundeţiȘtergere
    Răspunsuri
    1. cred ca este vorba despre ce stiu ca se mai chiama & "tartacutza" ....... asemanator ca inteles cu "tigva" ......
      nu stiu o sursa .....

      Ștergere
  3. @Admin: numele științific al tigvei este Lagenaria Siceraria. Cred că le găsiți de vânzare aici: http://www.okazii.ro/catalog/66562163/lagenaria-siceraria.html

    RăspundeţiȘtergere
  4. Multumim mult. Tocmai am cumparat si eu 10 kg de topinambur si am plantat o mana si in gradina blocului. Acum ca am citit ca se fac de 3 m, imi vine sa ma duc sa ii scot, ca imi sar vecinii in cap :D

    RăspundeţiȘtergere
  5. eu am in gradina. nu stiu de unde au aparut, dar sunt bineveniti. Sunt din Iasi, locuiesc in oras, la casa, si mancam cand eram mic de astia, la tara la bunica. Ii scoteam din pamant, ii stergeam un pic, erau super. Acum ii pune sotia in salata. Are rabdare sa-i curete. Anul trecut a cam fost seceta la noi si nu prea au crescut. Am cules cativa (un lighian) si i-am pus in beci pentru iarna insa s-au cam vestejit. Acu', ca stiu ca-s ok in pamant, cred ca o sa ma duc sa-i mai raresc, si sa vad daca is intr-adevar mai dulci - ce de, ii primavara.
    Multumesc si eu de informatii!
    M-am apucat in primavara asta de pus rasaduri in bucatarie. Le-am combinat dupa informatiile dintr-un articol de aici. Foarte binevenit.
    Visez si eu sa vand casa sau sa fac o combinatie ceva sa-mi iau teren la tara si sa fac "o ferma pentru viitor".
    Am tot cautat pamant, insa e greu de gasit suprafata (2-3ha) si acte si pozitionare....
    Am vorbit cu un prieten care are ceva cunostinte "lucratoare" pe la primarii din comune de pe langa Iasi. Astept o oportunitate. Intre timp, mai caut prin ziar, si mai plec pe dealuri in cautarea locului ideal - care sa-i placa si sotiei, si sa am si o garla, si sa fie si aproape de padure..... Hehehe - m-ati contaminat si pe mine cu permacultura asta. ;)

    RăspundeţiȘtergere
  6. Interesant, bine punctat. Multumim. Mai trebuie adaugat, pentru cei ce nu-l cunosc pe acest domn, ca este teribil de imperialist, invaziv, invadator, expansionist. Ce mai! Nu-si cunoaste lungul nasului! :) :) :) De aceea trebuie avut grija sa-l strunim o leaca, delimitand prin varii mijloace dorinta lui de evadare in toate partile. Cam la fel cum procedam cu menta. "Opritoarele" nu trebuie amplasate la vreo adancime considerabila, pentru ca tuberculii, prin care se si inmulteste, "paturesc" la mica adancime. Exista bordurile pentru delimitarea gazonului, care sunt potrivite, apoi, fasii din tabla, ramasa de pe la vecini, de pe la treburi sfarsite, tigle, etc. Etîcîul se refera la imaginaţia fiecăruia. ;) Un alt truc ar fi sa-l plantam "pe musuroi", adica, locul ales sa fie inaltat, asa nu va mai putea porni in prospectiuni, aiurea.
    Adoptati-l, oamnei buni, n-o sa va para rau. Garantez.
    cu drag

    RăspundeţiȘtergere
  7. Si mai stiu un truc: ii putem infrana expansiunea plantand dovlecei/dovleci,de jur-imprejurul, sau in fata lui; astfel, lastareii tineri, nu mai pot razbate prin umbra deasa a palariilor cucoanelor aiestea ;)

    RăspundeţiȘtergere
  8. Interesant, am vazut eu ca-si cam extinde teritoriul de la an la an si chiar ma gandeam ca ar trebui putin temperata aceasta atitudine invaziva. Acu, ca am si detaliile necesare... cu siguranta am sa-i delimitez spatiul imperialistului...;)
    Multumesc!

    RăspundeţiȘtergere
  9. Multumesc de informatii, omule. Apreciez munca depusa. Nu am comentat deloc pentru ca nu-mi sta in fire (in primul rand) si pentru ca abia azi am dat de blogul tau. Deja am ochii rosii de la atata citit. Eu ma ocup, la nivel de hobby, de acvaponie, dar sunt din ce in ce mai interesat de permacultura. Aici gasesti ceea ce fac eu : http://johnnyntm.wordpress.com/

    RăspundeţiȘtergere
  10. Minunat, Johnnyntm, eu ignor cu totul subiectul acvaponiei. Ia sa te pun la blogoroll, sa te diseminez si la alti ignoranti :-)

    RăspundeţiȘtergere
  11. nu scrie NIMIC, in acest articol, despre efectele benefice, sau, mai exact, in acest caz, NU, ale efectelor asupra ORGANISMULUI UMAN ale acestei "Legume pe nedrept uitate" ..... V-ati pus intrebarea de ce numele este asa "CARTOFI PORCESTI" ?!?!?! OARE SUNT PENTRU OAMENI ???? Ce beneficii REALE are aceasta "Leguma uitata" pt. OM ?!?!?!?!
    Este foarte personal, fiindca sunt oameni carora acest fel de "cartof" le face FOARTE RAU, daca este mancat.... Cu ocazia intoxicarii mamei mele am mai aflat si despre alte experiente similare ale cunoscutzilor ......... de exemplu 4-5 zile de rau la nivelul stomacului & de pe acest traseu digestiv in jos ......

    RăspundeţiȘtergere
  12. Pai cum sa faca rau ? Nu l-a gatit !?

    RăspundeţiȘtergere