joi, 16 mai 2013

Căsuţa de cob de la Diribao (episodul despre bucătăria de vară şi grajd)




Anul ăsta, dacă va fi suficientă vreme vara ce se profilează la orizont, mai facem la Diribao două clădiri: o bucătărie de vară în care să se poată şi dormi şi un grajd pentru patru animale mari. Din saci de cob, sau din earthbags, cum spun KakiHunter şi Donald Kiffmeyer. Tehnica se prevede a fi foarte rapidă ca execuţie, mai puţin sculpturală decât cobul dar puţin mai scumpă (sacii de polipropilenă şi sârma ghimpată costă totuşi ceva). Partea absolut frumoasă a acestor clădiri este că fiecare dintre ele ar trebui să coste aproximativ 1000 de euro în stadiul semifinisat.

Să începem cu grajdul. Căldirea va avea suprafaţa utilă de 6 m x 4 m, cu înălţimea de 2,25 m, animalele fiind dispuse într-un singur rând. Ideea este de a avea un grajd pentru 2 vaci şi 2 cai care să fie folosit timp de 5 luni pe an (lunile noiembrie-mai). În restul timpului animalele urmează să fie cazate pe păşunea adiacentă, sub cerul liber, fără niciun adăpost pentru intemperii. Şarpantă din lemn de brad cu acoperiş de trestie, care să adăpostească porumbei. Fundaţie din saci dubli cu pietriş mărgăritar, 50 cm adâncime, şi 3 rânduri ridicată peste nivelul solului (adică 3 x 12,5 cm = 37,5 cm). Şapă de beton cu canal de scurgere pentru urină şi colectare în bazin de purin aflat în exteriorul clădirii. În mod firesc, ideea şapei de beton nu mi-ar plăcea foarte mult, dar grajdul este foarte aproape de pânza freatică, şi infiltraţiile mi-ar plăcea şi mai puţin.


Hai să calculăm puţin necesarul pentru grajd. Sacii cu cob utilizaţi în tehnica earthbags au în mod firesc 12,5 cm grosime, şi dimensiunea de 40 cm x 60 cm. Un astfel de sac costă cam 0,58 lei la producător, iar pentru această clădire este nevoie de 18 rânduri x 40 saci = 720 saci (n-am scăzut uşile şi ferestrele). Costul sacilor ar fi de 720 saci x 0,60 lei = 432 lei.
La asta se adaugă sârma ghimpată dublă (cu rol de mortar între rândurile de saci): 20 m x 18 rânduri x 2 = 720 m. Fiecare 100 m costă cam 50 lei, deci mai adăugă 400 lei.
Geamurile ar fi 2, fixe, cu sticlă recuperată, sub buiandrugi de fag. Uşa din scândură, tâmplărie dulgherească (cam 100 de lei, cu balamale cu tot).
Ieslea făcută şi ea din lemn, cam 50 de lei.
Pentru şapă mai punem 200 de lei.
Acoperişul ar trebui să înghită 7 m x 5 m = 35 mp, adică aproximativ 1 mc de scândură – 500 lei cu transport inclus.
Acoperişul în două ape, cu rol suplimentar de potolire a vântului care bate dinspre vest, ar înghiţi 8 corni de 5 m a câte 18 lei bucata = 144 lei, la care s-ar adăuga 20 corni de 4 metri a câte 14 lei bucata = 226 lei, plus 40 de leaţuri a câte 5 lei bucata = 200 lei. La acoperiş am calculat cu rotunjire în sus, pentru că întotdeauna apar neprevăzute.
Să nu uităm de cubajul zidăriei. În fiecare sac intră cam 50 kg de material, din care 75% trebuie să fie nisip. Fundaţia este tot un strat de drenaj, din pietriş mărgăritar. O jumătate de maşină de pietriş (cam 8 tone) ar acoperi tot necesarul – 280 de lei. Pentru saci, 15 rânduri  x 40 saci x 50 kg = 30 tone, deci cam 22,5 tone nisip, adică undeva spre 750 lei cu transport inclus (argila e gratis, am scos-o deja din pământ).
Nici stuful n-ar trebui să coste nimic, dar punem totuşi 200 lei pentru transport.

Şi acum, să totalizăm:
432 lei saci polipropilenă
400 lei sârmă ghimpată
100 lei uşă
50 lei iesle
200 lei şapă beton
500 lei scândură acoperiş
144 lei corni de 5 m
226 lei corni de 4 m
200 lei leaţuri
280 lei pietriş
750 lei nisip
0 lei sticlă pentru geamuri
0 lei argilă
0 lei stuf
200 lei transport stuf
TOTAL: 3852 lei

Şi acum, bucătăria de vară. Dedicată gătitului, servitului mesei atunci când nu-i suficient de cald afară, şi cu posibilitate ca o persoană să doarmă pe un colţar care se poate transforma ad-hoc în pat. Dimensiuni: suprafaţă utilă de 3 m x 5 m = 15 mp, şi cu înălţimea de 2,25 m. Numărul de saci: 18 rânduri x 32 saci = 576 saci (n-am scăzut pentru uşi şi ferestre). Cost: 576 saci x 0,60 lei = 346 lei.
Sârmă ghimpată: 16 m x 18 rânduri x 2 = 576 m, adică 300 lei.
Geamuri şi uşi: 2 parbrize mici (adică 40 lei), 1 geam (150 lei) şi o uşă de 300 lei. Total: 500 lei.
Scândură pentru acoperiş verde: 4 m x 6 m = 24 mp, adică aproximativ 250 lei.
Pietriş, cam jumătate de maşină de 16 tone = 280 lei. Umplutură saci: 15 rânduri x 32 saci x 50 kg = 24 tone. Din care nisip: 18 tone, adică aproximativ 550 lei.
Ar mai fi hidroizolaţia, cam 1200 lei.

Să refacem calculul:
346 lei saci polipoprilenă
300 lei sârmă ghimpată
500 lei geamuri şi uşi
250 lei scândură acoperiş verde
280 lei pietriş
550 lei nisip
1200 lei hidroizolaţie
TOTAL: 3426 lei

Şi acum, necesarul de muncă. Îl calculăm doar pentru sacii de cob. În principiu, este nevoie de 2 oameni pentru a lucra la earthbags, şi o astfel de echipă umple cam 4 saci pe oră. În linii mari, grajdul ar avea nevoie de 180 de ore-muncă, iar bucătăria de vară de 144 ore-muncă. Cu o echipa de 4 oameni s-ar putea face grajdul in aproximativ 10 zile.

Cam atât. Aceste două clădiri vor fi ridicate în timpul perioadei iulie-august 2013. Sau 2014. Depinde cum vom sta cu efortul pentru casa mare.

Surse de informare:









15 comentarii:

  1. Am auzit ca sacii se destrama in timp (in 2-3 ani) si asta ar fi o problema ...

    RăspundețiȘtergere
  2. Sacii se destrama sub actiunea razelor ultraviolete. Insa pe earthbags se face tencuiala din materiale naturale, si sacii raman impecabili sub amestecul de argila, nisip, var si paie tocate.

    RăspundețiȘtergere
  3. de ce ptr un grajd si o bucatarie de vara ati ales tipul acesta de constructie si nu o costructie de paie ca este mai ieftina?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Constructia din paie(baloti) implica risc de foc, cred si nu este indicat pentru animale inchise acolo si care nu stiu sa descchida usa :)

      Ștergere
    2. Cum sa zic, nu am afinitati pentru constructiile din baloti de paie. E o chestie de atractie si de respingere, cumpar constant baloti de paie pentru mulci si compost, dar nu as folosi asa ceva intr-o constructie. Am tot respectul pentru aceasta tehnica, evident, dar nu e pentru mine. Cobul, da, acolo e o mare dragoste. Earthbags, cred ca o sa mearga. Chiar si lemnul acoperit cu lut, asa, ca la Muzeul Satului, o sa ma tenteze. Dar balotii de paie, nu.

      Ștergere
    3. Nu, Elisa, constructiile de baloti nu implica risc de foc, la fel cum nici cartea de telefon nu arde cu usurinta. De fapt, chestiile din scandura care se gasesc in cele mai multe dintre gospodariile de azi implica riscuri de foc mult mai serioase.

      Ștergere
    4. Am vazut constructie din peturi goale(aerul izoleaza) cu pereti grosi cat lungimea petului.
      Tatal meu a construit acum zeci de ani custi pentru cresterea puilor din sticle de farmacie, din alea de 15-20 cm lungime si negre. Tatal meu era un inovator desavarsit; in gradina a sapat un put si scotea apa cu un lant pe care a montat discuri :)
      Acum am vazut ce este "cobul" si mi se pare multa munca sa faci asa ceva si sa pui in sute de saci.

      Ștergere
    5. Cobul inseamna prin definitie multa manopera. Totusi, raportat la rezultat, efortul mi se pare ridicol. Din cob se fac case care infrunta secolele, din materialele moderne nu cred ca putem construi nici pentru 100 de ani. Se stie foarte bine ca fundatia din ciment nu trece de 70-80 de ani. Si acolo unde fundatie nu e, ca sa parafrazez o vorba mare, nimic nu e...

      Ștergere
  4. Salut
    Uite aici un dispozitiv care te poate ajuta la umplerea sacilor cu pamant, in cazul in care esti singur. Dispozitivul se poate face usor. Eu am facut unul pentru a umple saci cu nisip. http://www.instructables.com/id/Filling-Sandbags-the-Easy-way-with-Sandbag-Tubes/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dispozitivul asta nu e bun pentru earthbags, pentru ca sacii se umplu exact pe locul unde urmeaza sa fie asezati (altfel construim case cu hernii de disc la pachet). Exista invetii si pentru earthbags.

      Ștergere
  5. Salut.
    Cum se rezolva problema rozatoarelor care fac galerii in peretii caselor de pamant/lut?

    Spor la construit.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cand am citit despre problema rozatoarelor mi-am amintit de grajdul unui vecin . Poti folosi in favoarea ta aceasta problema cum facea el. Pe sub iesle si dusumeaua din lemn crestea iepuri de casa. Traiau liberi, se inmulteau de capul lor, isi faceau galeri pe unde vroiau, inafara de ce primeau in mod special ca mancare, mancau paie, iarba cazuta de la vite din isle, cereale,etc.

      Ștergere
    2. Nu se rezolva. Acolo unde exista case din lut exista si soareci. Cred ca doar zgarie-norii sunt lipsiti de soareci. Totusi, n-as vrea sa traiesc intr-o constructie de metal si sticla.

      Ștergere
  6. Tot respectul pentru munca ta, nu vreau sa critic dar mi se pare ca sacii de rafie nu sunt o solutie prea ecologica, daca tot vorbim de ceva sustenabil atunci plasticurile nu cred ca intra in categoia asta. Daca e sa alegi intre plastic sau ciment macar stii ca cimentul nu se va descompune in substante cancerigene cum ar fi dioxinele si multe altele.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mda.. e un punct de vedere... Poate sa foloseasca saci din iuta sau de canepa? sau poate ca tin umezeala?

      Ștergere