Cum nu mor de plăcere să dau bani pe ceva ce pot găsi şi gratis, am început să mă uit în jurul meu. Mai jos sunt câteva imagini cu copăcei care ar avea nevoie de o recoltare în perioada repausului vegetativ, în vederea transplantării în medii prielnice. La o margine de drum, plopi:
Drept în faţă e un cireş sălbatic, la rădăcina căruia sunt o grămade de puişori. La dreapta, o salcie, ale cărei rămurele pot fi plantate fără prea multe precauţii, salcia plângătoare dând rădăcină fără greş chiar din ramuri infipte in pamant:
Puieţi de salcâm. Mulţi, mulţi puieţi de salcâm, la o margine de pădure:
Pe malul Arieşului, o tufă de ulmi care abia aşteaptă să fie descâlcită:
Plop alb, sau plop de apă, tot pe malul Arieşului, apărut pe un sol teribil de sărac, luto-nisipos:
Când am isprăvit plimbarea, am dat de surpriza surprizelor, cireaşa de pe tort: pepiniera de la talpa blocului meu. Puişorii din imaginile următoare (tei şi frasini) au vreo 2-3 ani, şi au izbutit să încolţească folosind cantităţile nesemnificative de pământ dintre fundaţie şi dalele de pavaj. Categoric n-au ce căuta acolo, neavând nicio şansă să se dezvolte cum se cuvine:
Mai sus sunt teişorii, mai jos sunt frasinii:
Cei din urmă trebuie udaţi din abundenţă înainte de smulgere, ca să fie ajutaţi. Data viitoare sper să pun alte fotografii cu puieţi, descriind locurile unde i-am găsit, eventuale rarităţi...
E fain ca natura are un mod deosebit de a se adapta la cele mai grele conditii si ne aminteste de existenta si importanta ei in fiecare zi. E deajuns o crapatura in asfalt sa ne invadeze verdeata :).
RăspundețiȘtergereSi eu m-am gindit la aceasta ideie (puieti din natura), si ma uit mai mult la copacii care produc ceva comestibil (alun, paducel, cires,...), ori pur si simplu sunt frumosi (brad, stejar,..) - Exista o gramada de puieti in natura :) !!!
RăspundețiȘtergereSunt de acord cu tine ca cea mai buna pepiniera e mediul unde traim. Pentru ca pomii sunt perfect adaptati solului si climei si...nu ne costa nimic. Decat ceva efort fizic. Asa am plantat meri, peri si ciresi salbatici, salcami, corn, lemn cainesc si alun. Trebuie avut grija totusi la ce ne "bagam" in curte. Unele specii pot fi neplacut de invazive ,sau, ca in cazul teilor, pot prin radacinile lor sa salte trotuarul si sa deterioreze peretii caselor daca sunt plantati in apropierea lor. In ultima fotografie am impesia ca nu e frasin, e o specie de arbore decorativ de import (nu stiu cum se numeste, gasisem o data asta dar am uitat) care exista prin parcuri si s-a salbaticit incat o gasim prin lunci si chiar pe langa linia ferata. Acest arbore e exasperant de invaziv, cred ca se inmulteste prin seminte. Si nu e bun de nimic, frunzele stiu ca-s neplacute la gust, animalele nu le prea apreciaza, lemnul e de proasta calitate de parca ar fi de soc. Daca e ceea ce cred, sper sa ma insel si sa fie frasin, trebuie exteminat.
RăspundețiȘtergereFelicitari pentru tot blogul in ansamblu, am foarte multe de invatat din el, o sa imi aloc ceva timp sa-i citesc articolele.
Numai bine,
Marius
@ Marius,
RăspundețiȘtergereai dreptate in privinta speciilor invazive. Uneori te napadesc de nu mai poti sa scapi de ele. Ceea ce nu-i neaparat rau, asta inseamna vitalitatea naturii.
Cred ca ceea ce eu zic ca-s frasini seamana mult cu otetarul rosu, insa cu certitudine sunt frasini, odrasliti de vreo 3 frasini mari pana la etajul IV.
Cred c-am sa scriu o continuare la postul asta. Am niste poze magnifice :-)
Multumesc pentru incurajari. Ma bucur sa-ti fiu de folos.
Slava Domnului ca e frasin. Eu sunt cam paranoic cand vad plante care se inmultesc necontrolat si in detrimentul altora, sufocandu-le :).
RăspundețiȘtergereEu sunt foarte interesat de subiectul acesta al plantarilor de pomi autohtoni in gradina, incerc sa imi aduc natura langa casa daca nu am putut casa sa mi-o duc in natura. Specii care ar mai merge plantate ornamental sau chiar pentru fructe: scorus de munte (am 3 prinsi) maces (mi-a crescut singur si am grija sa se mareasca tufa), paducel, chiar catina (nu am vazut-o nicaieri plantata in gradina dar fructele dau culoare toamnei si inceputului iernii). Catina se preteaza bine la modelare.
Merita dezvoltat subiectul , astept noi postari despre acesta si fotografiile!
Numai bine,
Marius
Sa stii, Marius, ca aveai dreptate. Puietii respectivi nu sunt frasin, exista doar ceva asemanari. Ieri am iesit si am luat o frunza de frasin (100% sigur, un copac imens) si am comparat-o cu frunza otetarului.
RăspundețiȘtergereEi bine, frunza de frasin este mai mica, undeva cam 75%-80% fata de frunza de otetar. Apoi, frunza de frasin este subtire si atingerea ei este lina. Comparativ, frunza de otetar este acoperita de niste perisori fini, frunza fiind mai groasa si mai matasoasa.
Ar mai fi si mirosul. Dupa zdrobire, frunza de frasin are un miros proaspat, placut, parca de iarba cruda. Frunza de otetar are un miros greu, neplacut, foarte persistent.
Deci ai avut dreptate. Am un lan de otetari undeva langa blocul vecin, printre care sunt si ceva frasini (acum ii deosebesc) si niste salcami. Ba chiar niste puiet de salcie creata. Cine crezi ca e cel mai viguros? Otetarul. Puternica planta, ce sa zic. Poate as vrea sa am unul-doi, dar atat.
P.S. Ti-am vazut blogul. De studiat...
Felicitări pentru sfaturi și pentru toate eforturile!
RăspundețiȘtergereCu timă cel mai fidel cititor,
ThinkAgainRo
buna ziua! in poza nu este frasin, ci ailanthus altissima(cenuser, fals otetar). daca vreti sa il plantati trebuie sa aveti grija. e o specie invaziva. in plus secreta o substanta care inhiba dezvoltarea altor specii in zona invadata. sper ca v-am ajutat si eu putin.
RăspundețiȘtergereva urmaresc de multa vreme blogul si am aflat multe lucruri interesante. sa o tineti tot asa!