Aldin Hilbrands, Piscicultura la fermă (note de lectură)

1. Introducere

Producţia este mai mare într-o fermă integrată decât într-una în care activităţile sunt efectuate separat.

Avantajele agriculturii integrate sunt:
a) reducerea reziduurilor, ceea ce ameliorează mediul local;
b) diminuarea nevoilor de îngrăşăminte chimice, ceea ce creşte beneficiile diminuând costurile;
c) creşterea producţiei de peşte şi legume, ceea ce duce la creşterea consumului menajului şi a veniturilor sale;
d) diminuarea dependenţei vizavi de intranţi de producţie exterioară, ceea ce creşte stabilitatea fermei;
e) creşterea productivităţii şi eficacităţii fermei.

2. Principiile pisciculturii integrate

2.1. Ecologia unui iaz cu peşte

În iaz este disponibilă hrana naturală pentru peşte:
a) plante mici (alge sau fitoplancton);
b) animale foarte mici (zooplancton).

Când sunt prea multe alge, apa este verde. Anumite plante cresc pe fundul iazului, altele plutesc la suprafaţa apei.

2.2. Calitatea apei

Principalii factori care influenţează calitatea apei sunt:
a) temperatura apei;
b) cantitatea de oxigen dizolvată în apă.

Plantele care trăiesc în iaz produc oxigen sub acţiunea luminii solare. Cantitatea de oxigen din iaz diminuează în timpul nopţii. Nivelul de oxigen este cel mai scăzut dimineaţa devreme, şi cel mai ridicat la sfârşitul după-amiezii.

2.3. Aplicarea de îngrăşăminte

Cantitatea de îngrăşăminte adăugată în iaz depinde de numărul peştilor din iaz. Excesul de îngrăşăminte poate duce la lipsa oxigenului şi la moartea peştilor. Îngrăşămintele trebuie aplicate regulat, de preferinţă zilnic, exact în momentul în care nivelul de oxigen este cel mai ridicat.

Un iaz are nevoie de cantitatea de îngrăşăminte optimă pentru ca algele să producă suficient oxigen astfel încât peştii să nu vină dimineaţa la suprafaţa apei în căutare de oxigen.

Simptome ale lipsei de oxigen:
a) bule de aer urcă la suprafaţă;
b) apa este de culoare maro sau gri şi miroase urât.

În mod normal, apa trebuie să fie colorată în verde.

2.4. Fertilizarea fundului iazului

Se aplică înainte de umplerea iazului cu apă. Organismele vegetale şi animale microscopice care trăiesc în sol descompun îngrăşămintele.

2.5. Subprodusele vegetale şi bălegarul

Dacă în iaz nu sunt peşti ierbivori, subprodusele vegetale trebuie compostate. Găinaţul este superior tuturor tipurilor de bălegar, datorită conţinutului de bacterii.

2.6. Alegerea speciilor

Cum peşti din specii diferite mănâncă lucruri diferite, este normal să avem mai multe specii în acelaşi iaz. Este bine să avem specii omnivore, datorită plajei largi de hrănire. Excesul de carnivori poate duce la depopularea iazului.

2.7. Surplus alimentar pentru peşti

Subprodusele cerealiere precum tărâţea de grâu sau de orez, ori orezul măcinat, constituie excelente suplimente alimentare pentru iazurile fertilizate cu bălegar.

3. Material vegetal utilizat pentru alimentarea peştilor şi fertilizarea iazului

3.1. Introducere

Peştii ierbivori sunt capabili să consume direct material vegetal. Dacă plantele acvatice nu sunt disponibile decât în cantitate redusă şi neregulată, cel mai bine este să fie administrate direct peştilor. Dacă sunt din abundenţă şi perioada totală de creştere a peştilor este lungă, atunci este mai bine să fie compostate, sau să fie administrate sub formă de hrană animalelor de fermă al căror bălegar va fi utilizat pentru fertilizarea iazului.

3.2. Compostarea

Hrana compostată este mai stabilă, mai concentrată şi de mai bună calitate, şi conţine mai puţini germeni de boli. Adesea este preferabilă compostarea materialelor vegetale în locul administrării lor directe.

3.3. Plantele terestre

Subprodusele culturilor cerealiere, proaspete, măcinate cât mai fin posibil, sunt un bun aliment pentru speciile de peşti ierbivore şi omnivore. Adesea, plantele terestre utilizate pentru alimentaţia peştilor se cultivă în preajma iazurilor, sau chiar pe digurile iazurilor.

Există posibilitatea plantării de duzi, care sunt utilizaţi pentru hrănirea viermilor de mătase, care produc dejecţii şi piei uscate (după eclozare), care la rândul lor pot fi utilizate pentru hrana peştilor.

3.4. Plantele acvatice

Se cultivă lintea de apă (plantele aparţinând a trei genuri : Lemna, Spirodela şi Wolffia).

3.5. Valoarea nutritivă a plantelor

Conversia este de 30-40, ceea ce înseamnă că un peşte trebuie să mănânce 30-40 kg de plante pentru a obţine un spor de greutate de 1 kg.

4. Rizipiscicultura

Capitol destinat integrării dintre ogoarele de orez şi creşterea peştilor, greu aplicabil în România.

5. Producţie animală integrată pisciculturii

5.1. Bălegarul

Excrementele omeneşti nu se utilizează ca îngrăşământ pentru iazul cu peşte.

Hrana de bună calitate a animalelor va produce un bălegar de bună calitate, iar acesta va influenţa în mod pozitiv gustul peştelui.

În general se administrează cam 1 kg de bălegar uscat pentru 100 mp de iaz pe zi. Adică 2,5 kg de găinaţ proaspăt de găină sau raţă, 4 kg de bălegar proaspăt de porc, 6 kg de bălegar proaspăt de vacă.

După cantitatea de bălegar anual, notăm:
a) vaca produce 6.000-9.000 kg;
b) porcul produce 3.000-4.000 kg;
c) păsările produc 50 kg.

Cea mai bună compoziţie nutritivă (azot, fosfor şi potasiu) este din dejecţiile de pasăre, urmată descrescător de porc şi vacă.

Cantitatea optimă de îngrăşăminte este de 1 kg de bălegar uscat pentru 100 mp/zi.

Un sistem integrat de piscicultură la scară mică ce utilizează îngrăşământul animal va produce suficient pentru a hrăni familia. O fermă cu 30 de raţe pentru 200 mp de iaz obţine 110-290 kg de peşte anual.

5.2. Piscicultura integrată creşterii porcilor

Este bine de construit adăpostul porcilor lângă iaz, în partea superioară, astfel încât dejecţiile să alunece printr-un jgheab în apă. Construirea adăpostului deasupra apei expune porcii la curenţi de aer şi la tulburări respiratorii.

Ciclul de producţie al porcinelor (de la 20 la 100 kg) este de 6 luni. Cele mai multe specii de peşti au un ciclu similar. Dacă se racordează cele două perioade, producţia de gunoi a porcilor creşte în raport cu cererea de furaje a peştilor.

Se pot creşte 1-4 porci pentru 100 mp de iaz.

5.3. Piscicultura integrată creşterii păsărilor

Se utilizează găini, sau raţe, gâşte, curci etc. Coteţul poate fi deasupra apei.

Pentru un ciclu de peşti de 6 luni, se pot creşte 3 rânduri de pui de carne.

Raţele au nevoie de 2 luni pentru a atinge greutatea de sacrificare de 2-3 kg. Gâştele au nevoie de aceeaşi perioadă pentru a atinge 4-4,5 kg.

5.5. Piscicultura integrată creşterii altor animale

Într-o fermă prevăzută cu instalaţie de biogaz, recolta de peşte poate fi dublată plasând bălegarul de vacă în convertizor înainte de a fi utilizat pentru fertilizarea iazului de peşte.