marți, 17 aprilie 2012

Autonomie energetică şi protecţia solului prin metoda Jean Pain

În anii 70 ai secolului XX, francezul Jean Pain dezvolta un sistem impresionant de producere a energiei pornind de la biomasă de pădure. O grămadă uriaşă de compost (cam 80 de metri cubi), care încălzeşte apa pompată printr-o spirală, produce biogaz vreme de 8 luni, iar o parte din acest biogaz acţionează un motor legat de un dinam, şi de aici beculaţie cât cuprinde şi ceva aparate casnice acţionate electric. Digestorul, adică materia care seamănă cu un compost, îi permite lui Jean Pain şi celor care aplică metoda lui să facă grădinărit ecologic, fără măcar să fie nevoie de irigaţii într-un loc unde vânturile din Sahara fac din fiecare vară o perioadă implicit secetoasă.

Ce intră în uriaşa gramădă de biomasă? La broussaille, adică vegetaţie arbustivă de pădure, combustibilul nefericitelor incendii care consumă pădurile din sudul Franţei. Masa stânjenitoare care trebuie îndepărtată din pădure, pentru că în absenţa ei acestea nu au suficient combustibil. Câteva drujbe, un tocător conectat la un tractor şi toată biomasa este făcută bucăţele, înainte de a fi îmbibată puternic de apă. Să recapitulăm: apă caldă + gaz metan + curent electric + compost. Vă spun eu, de la inventarea plicului cu ness 3 în 1, umanitatea nu a cunoscut nimic mai grozav. 


 Şi acum două filmuleţe pentru cei care nu cred până nu văd:


 

Ar mai fi şi o carte pentru cei care nu cred până nu citesc (scrisă de muierea lui Jean Pain, care n-a priceput mare lucru depedeve ştiinţific, dar a beneficiat de această energie fără factură, spre deosebire de noi, care pricepem totul, dar plătim facturi ca nişte prostovani): The Methods of Jean Pain 



 Am lăsat pentru la final la crème de la crème (adică smântâna din smântână), special pentru cei care au luat fără efort media cinci la franceză, bonusul absolut, rar şi scump precum nota 12 la purtare, versiunea originală a lucrării lui Jean Pain redactată de nefastă-sa (pe care nu mai are rost s-o mai parcurgeţi, acum c-aţi citit versiunea în engleză): La Méthode de Jean Pain

12 comentarii:

  1. Desi cred ... nu stiu de ce nu reusesc sa si vad, filmuletele :-)... E vre-o problema cu ele sau cu calculatorul meu ?

    RăspundețiȘtergere
  2. Am rezolvat cu filmuletele. Inca am probleme cu noua interfata blogger.com :-)

    RăspundețiȘtergere
  3. Cand eram copil, inainte de 89' am citit intr-un calendar de perete despre un francez care obtinea biogaz din tocaturile din padure. Catva ani am pastrat fila alaturi de colectia SF Anticipatia. Ma bucur ca dupa 20 de ani "l-am regasit" pe blogul tau cand deja uitasem de el.
    Mi-a trecut prin mana o carte a unor cercetatori romani care realizasera un proiect asemanator. Politica de austeritate nenorocita dusa de Ceausescu privind reducerea consumului de energie si alimente a avut si partile ei bune prin stimularea activitatii de cercetare in domeniu. Pacat ca munca acelor oameni e probabil pierduta, trebuie sa o luam de la capat sau sa invatam de la altii.

    RăspundețiȘtergere
  4. Din pacate aceasta metoda nu da randament, decat in cazul in care se folosesc ca biomasa anumite plante (porumbul verde are cel mai bun randament). Si aici ganditiva ca incintele in care trebuie introdusa masa verde pentru a fi descompusa sunt uriase.

    Este mai rentabil sa se produca biogaz din dejectii animale pentru ca se reduce considerabil volumul incintelor la aceiasi cantitate de biogaz produsa.
    Si sa nu uitam ca concentratia de gaz metan din biogaz este foarte scazuta (maxim 80%). Biogazul nu arde. El trebuie purificat prin eliminarea vaporilor de apa si a compusilor de sulf.

    Iar obtinerea apei calde si a biogazului este practic imposibila. Daca doresti sa obtii biogaz care poate avea intrebuintare e nevoie ca incintele (digestoarele) de descomunere sa fie incalzite cu apa calda pana in jurul temperaturii de 55 de grade (daca vb. de bacterii termofile). Bineinteles ca in momentul descompunerii plantele degaja caldura, dar daca colectam aceasta caldura pentru a incalzii apa bacteriile termofile nu mai lucreaza si prin urmare nu mai produc biogaz.

    Din pacate Ceausescu a crezut si el in aceasta metoda simplista de a obtine Biogaz, dar lucrurile sunt mult mai complicate in practica (rentabilitate economica doar la scara mare). La germani functioneaza foarte bine digestoarele de biomasa, dar se foloseste ca biomasa aproape in exclusivitate porumbul (planta).

    RăspundețiȘtergere
  5. Draga Teodor,

    eu nu sunt expert in domeniu, doar am citit niste carti. Am anumite nedumeriri legate de mesajul tau, pe care am sa ti le enumar, poate ma dumiresti:

    a) De ce trebuie ca plantele prelucrate pentru biogaz sa dea randament? Nu-i suficient daca dau biogaz? Ideea ca porumbul da cel mai mult randament are o dimensiune odioasa, care din pacate vad ca-ti scapa: porumbul este HRANA. Cand folosim hrana oamenilor si a animalelor pentru a produce gaz, e clar ca cineva nu mananca. Daca folosim dejectii si diferite deseuri naturale, chiar nu conteaza randamentul, pentru ca nu se mai pune problema concurentei la hrana. Si mai e ceva: cand folosim porumbul la gazeificare folosim practic sol. Nu cred ca e o resursa care sa poata fi utilizata la nesfarsit inspre aberatii.

    b) Daca ai sa urmaresti solutiile lui Jean Pain, ai sa constati ca el nu foloseste nici un fel de incinta. Dar sunt de acord, cantitatile implicate in procesul de gazeificare sunt impresionante.

    c) Aceeasi obsesie de tip industrial pentru randament vad ca o ai si pentru rentabilitate. Oare cand o sa pricepem ca randamentul si rentabilitatea sunt forme subtile de a ucide tot, inclusiv oamenii. Eu prefer gandirea de tipul: ma descurc cu ce am. Jean Pain a utilizat vegetatie arbustiva de padure. Fireste ca eu voi utiliza biomasa degradata si balegar, dar asta numai pentru ca n-am ceea ce avea Jean Pain. Problema rentabilitatii este o problema gresit pusa.

    d) Purificarea biogazului - asta de unde ai scos-o?

    e) Ideea de a incalzi incintele de descompunere - asta de unde ai scos-o? Adica e nevoie de o sursa de energie pentru a produce biogaz (energie)? Bai, e nasol de tot. Esti sigur ca ai priceput despre ce vorbesti?

    f) De unde si pana unde colectarea caldurii (prin circularea de apa rece in interiorul digestorului) opreste bacteriile termofile? Care e sursa afirmatiei?

    g) Ideea rentabilitatii economice doar la scara mare e o, scuza-ma ca-ti spun direct, nerozie. O tampenie, mai clar. Daca eu folosesc cea mai simpla schema din lume, adica doua butoaie, unul mai larg si altul mai ingust, pe care le umplu cu balegar si apoi apa, le las la fermentat si trag un furtun pana la aragaz, si toata jmecheria asta functioneaza cam 2 luni, timp in care economisesc 2 butelii, NU E RENTABIL? Civilizatia noastra moare din cauza ca tot timpul spune: "think big". Ori coboram scara la care gandim si actionam, ori o sa murim de foama pentru ca in loc sa ne gandim la necesitati umane batem campii cu rentabilitatea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. BINE RASPUNS RAdu TE SUSTIN 100 la suta !!!
      JOS CAPITALISMUL ?

      Ștergere
    2. Multumesc :-) Deja e jos capitalismul, nu mai trebuie sa scandam. Trebuie doar sa fim putin atenti, sa nu-l calcam pe urechi :-)

      Ștergere
  6. Marcel Bouroş, candidat la primăria din Constanţa – Vrednic este!

    Răspândiţi şi susţineţi.

    http://bucovinaprofunda.wordpress.com/2012/05/05/marcel-bouros-candidat-la-primaria-din-constanta-vrednic-este/

    RăspundețiȘtergere
  7. Nu conteaza ca nu renteaza, da-i inainte ca-n socialism.

    Nu conteaza ca emanatiile de metan in atmosfera sunt extrem de mari prin folosirea acestei metode, da-i inainte ca noi suntem ecologisti.

    Nu conteaza ca biogazul nu arde, noi zicem ca arde fara sa-l purificam.

    Faptul ca mi-ai sters comentariile a fost suficient sa inteleg ca trebuie sa ma retrag, dar mai zic odata, metoda asta este o prostie (metoda nu principiu). Eu doar am vrut sa ajut. Pe blogul tau ai ultimul cuvant.

    Poti sa-l stergi si asta, chiar n-as vrea sa-l citeasca lumea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Uite comentariul postat de tine, care a ajuns la mine in mail, si pe care eu il postez acum, ca sa intelegi ca nu ti l-am sters:

      "Crede-ma ca inteleg foarte bine despre ce vorbesc si nu am nici o intentie sa fiu Gigi Contra. In ceea ce priveste pozitia ta fata de economia actuala si fata de mediu, am tot respectul. Nu am nici cea mai mica intentie sa te fac sa-ti schimbi opinia. Eu insa cred ca nu poate fiecare sa produca singur tot ce are nevoie si astfel sa aiba un soi de autonomie.

      Daca luam in calcul acest caz, aproximativ sase hectare de padure cat ar fi necesar pentru fiecare familie, este chiar foarte mult. Nu contest faptul ca poate fi o solutie, dar metoda se potriveste doar pentru cei care beneficiaza de anumite conditii speciale si implica un consum mare de resurse. Aici trebuie sa luam in calcul "randamentul". Nu e ca si cand ai culege zmeura, numai o mananci si ai energie gratis, iar drujbele nu dau bine deloc intr-un peisaj natural.

      Din aceste montaje de film pe care le-ai postat nu se intelege cum reuseste el sa faca biogazul. Eu as putea sa presupun doar ca:

      -recipientul introdus in mijlocul gramezii este gaurit in mai multe locuri si astfel colecteza o mica parte din biogazul care se produce in interiorul gramezii. Asta probabil ca ar fi maxim 15% din tot biogazul pe care il produce toata acea biomasa, iar restul s-ar pierde in atmosfera. Metanul nu este tocmai un gaz care sa fie tolerat cand este vorba de protectia mediului.

      - ar mai fi varianta (pe care eu cred ca a utilizat-o) in care digestorul din gramada este alimentat cu biomasa, periodic, pe conducte, dar care nu se vad in aceste montaje. Nu este posibil sa fi functionat mai mult de doua saptamani cu ce au introdus in digestor chiar la inceput.

      Experimentul nu trebuie confundat cu aceste filme. In film chiar se zice o prostie si anume ca: biomasa trebuie bine tasata pentru ca astfel bacteriile in prezenta "oxigenului" pot descompune mai usor lemnul.

      Biogazul se produce in lipsa oxigenului in urma unui proces anaerob.

      Ai zis ca tu produci biogaz pe care il folosesti fara sa-l filtrezi. Acest lucru este posibil doar daca ai creat conditii optime fara sa-ti fi dat seama. Spre exemplu, daca folosesti digestoare din tabla ruginita si teava de gaz este metalica si inclinata este posibil ca gazul sa se purifice. Dezumidificarea se face prin condens si apa revine pe teava in digestor, iar hidrogenul sulfurat sa intre in reactie cu oxidul de fier (rugina). Teoretic este posibil.

      Daca folosesti digestoare de plastic poti scapa de apa, dar biogazul pe care il arzi contine hidrogen sulfurat si este toxic. Plus multi alti compusi chimici."

      Ștergere
  8. Nu ti-am sters nici un comentariu. Dimpotriva, am primit comentariile tale in mail, dar n-am putut sa-ti raspund pentru ca mi s-a parut ciudat sa polemizez cu niste comentarii care nu apar pe blog. Nu se pune problema sa sterg nimic.

    RăspundețiȘtergere
  9. Alt comentariu postat de Teodor (au fost 2 de toate), si pe care el reclama ca eu l-as fi sters:

    "Draga Radu Iliescu,

    daca mai citesti odata comentariul meu, ai sa vezi ca am inceput cu "din pacate". Adica, asta se poate face doar la scara mare "din pacate".

    Rentabilitatea este o problema esentiala cand vine vorba de timpul si resursele fizice pe care un om le investeste in ceea ce face.

    Daca fiecare om de la tara ar intra in padure si ar incepe sa curete padurea oare cati ani la rand se poate face asta (rentabilitate)?

    Biomasa, care in mod normal ar fi intrat in putrefactie in paduri, este curatata. Solul nu se mai regenereaza si ne dam seama ca nu este "rentabil" sa ne distrugem padurile. Sau putem sa ducem compostul inapoi in padure, dar avem nevoie de combustibil pentru tractor (rentabilitate).

    Bacteriile termofile, care descompun biomasa se dezvolta numai in jurul temperaturii de 50 spre 60 de grade, iar cele mezofile in jurul temperaturii de 35 de grade. Conductele de apa introduse in biomasa sunt "schimbatoare de caldura" care racesc biomasa si preiau caldura din interior. Bineinteles daca gramada de biomasa este destul de mare, putem avea si gaz si apa calda, dar nu uita ca in filmul tau apar utilaje deosebit de complexe care consuma combustibil (rentabilitate). Iar un hectar de padure/18luni pentru fiecare familie e putin cam mult. Si asta in fiecare an pana in al optulea an cand se poate revenii pe prima parcela curatata. Deci nu putem avea fiecare biogaz.

    Pentru dejectii raportul de biogaz produs la kilogram este diferit si astfel volumul digestoarelor scade. Singura conditie ca gazul pe care tu il produci sa arda este ca digestoarele tale sa fie din tabla ruginita. In acest caz este posibil (teoretic, practic greu de crezut ca fuctioneaza) sa se dezumidifice gazul prin condens pe marginile butoiului, iar hidrogenul sulfurat sa intre in reactie cu oxidul de fier (rugina). Daca faci asta in butoaie de plastic nu se elimina hidrogenul sulfurat care este toxic. "

    RăspundețiȘtergere