marți, 8 martie 2011

Permacultura sau Grădina Paradisului (de Stéphane Groleau) - partea a III-a



A doua parte : aplicaţii practice

Permacultura în satul Crystal Waters


Situat în sud-estul statului Queensland în Australia, Crystal Waters este primul sat cu program permacultural. Obiectivul acestui proiect este integrarea şi punerea în practică a tuturor aspectelor permaculturii în modul de viaţă al locuitorilor. Amenajat pe un teren de 640 acri (259 hectare), cu o comunitate alcătuită din 170 de persoane. Dacă adaugi şi vizitatorii, numeri oricând 200 de persoane.

Istoric

Înainte de fondare, în 1987, cei 640 de acri de pământ fuseseră intens despădurite şi mai multe dintre creste erau fără arbori. Terenurile erau în stare proastă şi produceau derizoriu. Această regiune fiind tipic agricolă, suferea din cauza lipsei locurilor de muncă, provocată de declinul industriilor tradiţionale (lemnul şi produsele lactate), iar populaţia o părăsea pentru oraş [1]. Proiectul a fost iniţial finanţat de către oameni interesaţi să trăiască acolo. Nicio sumă nu a fost împrumutată de la vreo banca. De fapt, terenul a fost cumpărat într-un mod neconvenţional. Proprietarii anteriori au acceptat plata sub formă de 10 loturi, din care 3 au fost date cu titlu de plată designerilor. Atunci când au fost colectate 42 de depozite de 8500$, s-au putut începe infrastructurile.

Aşa cum se poate vedea, Crystal Waters funcţionează sub formă de loturi. Fiecare dintre rezidenţi este proprietar independent al terenului său. El îşi construieşte casa şi-şi cultivă grădina. Cele 83 de loturi sunt aranjate în grupuri pentru a încuraja interacţiunea dintre vecini, cooperarea şi simţul apartenenţei. Atunci când va fi complet, Crystal Waters va fi domiciliul a până la 300 de persoane pe 83 de loturi rezidenţiale, incluzând o vastă diversitate de servicii, agricultură, mică industrie, educaţie şi alte activităţi. Literatura de specialitate susţine tocmai faptul că o comunitate de 300 de persoane are dimensiunea corectă şi permite stabilitatea economică.

La nivelul practicilor agricole permaculturale, este deosebit de dificil de categorisit şi pus etichete. La urma urmei, chiar asta încearcă permacultura să combată : tendinţa de a izola totul, de a diseca şi de a segrega. Fundamentele înseşi ale permaculturii rezidă în interrelaţia dintre toate elementele. Astfel, a vorbi despre plante înseamnă a vorbi despre sol, a vorbi despre sol înseamă a vorbi despre plante. Permacultura mai implică o gestiune foarte atentă a energiei, a deşeurilor, a apei şi Crystal Waters integrează aceste principii în cel mai înalt grad [2]. Ecosatul a produs propriul ghid adresat locuitorilor. Este un manual detaliat al tuturor indicaţiilor pentru dezvoltarea comunităţii şi furnizează o mulţime de informaţii, de la metode de construcţie la descrierea insectelor curente.

Apa

Apa este considerată cel mai important criteriu de concepere a unei amenajări permaculturale. Apa potabilă este furnizată printr-un sistem de captare a apei de ploaie, în vreme ce apa de consum provine dintr-un rezervor alimentat de un pârâu care traversează proprietatea. Există trei metode de a înmagazina apa : solul, rezervoarele de pământ şi recipientele artificiale (metalice, din plastic etc.). Pentru agricultură, se utilizează apa din sol. Pentru utilizări domestice, se preconizează rezervoare de pământ, acestea fiind cu mult mai ieftine. De exemplu, cu costurile a 5.000 de galoane conservate în rezervoare artificiale, se pot păstra 250.000 în cele de pământ. Crystal Waters prevede şi amenajarea unui baraj pentru un iaz dedicat petrecerii timpului liber, diminuării efectelor inundaţiilor, acvaculturii şi efectelor pozitive asupra microclimatului. Toate apele uzate sunt reciclate în egală măsură.

Pământul

Solul trebuie să fie lucrat cel mai puţin posibil pentru a nu dăuna lucrării microorganismelor care se găsesc în el. Lucrul de suprafaţă este suficient. Niciun produs chimic sau îngrăşământ nefiind utilizat, trebuie practicată întoarcerea în sol a părţilor plantei inutilizate după recoltă. Într-adevăr, planta se inserează într-un ciclu şi dacă acesta este rupt prin exploatarea ei integrală, pământul sfârşeşte prin a obosi. Solul este deci acoperit permanent cu materii organice (compost de suprafaţă) sau însământat cu diferite plantă (îngrăşăminte verzi). Acestea din urmă sunt plante, precum trifoiul alb, care sunt cultivate pentru a se creea o pătură vegetală. Paiele, îngrăşămintele verzi şi găinaţul sunt un trio deosebit de utilizat. Astfel, fără măcar să se adauge compost sau fertilizant din comerţ, se pot obţine producţii ridicate. Se practică şi rotaţia culturilor.

Plantele

O mare varietate de plante sunt cultivate şi bineînţeles, monocultura este evitată. Sunt căutate cuplurile de plante şi complementaritatea dintre ele. În grădinile permaculturale, trebuie luate în considerare modurile în care sunt dispuse elementele. Unele elemente servesc drept îngrăşământ iar altele oferă o protecţie pentru plante. În sfârşit, unele acţionează ca suport, sau produc umbră. Nu există buruieni, ci doar metode greşite de a trata pământul şi de a concepe mediul. O acoperire a solului este întotdeauna benefică. Buruienile posedă rădăcini care penetrează solul, îl aerează, îl îmbogăţesc. Se impune o observaţie: buruienile pot fi indicatori excelenţi din mai multe puncte de vedere (starea solului, tipul de cultură favorabilă etc.). Dacă ierburile devin realmente deranjante, se încearcă recurgerea la alte ierburi concurente mai degrabă decât la risipa de energie care se face prin smulgerea manuală, deşi uneori nişte şedinţe de dezierbare sunt în practică necesare.

În permacultură, nu se pune problema unui război împotriva naturii, ci a unui parteneriat. Scopul nu este să elimini. Se lucrează constant în simbioză. De exemplu, este foarte facil să cultivi ciuperci pe trunchiuri moarte de copaci în livezi, pentru că umbra creeată de arbori le este benefică. Gardurile vii protejează împotriva vântului şi servesc drept adăposturi pentru auxiliari preţioşi (păsări), raţele mănâncă limacşii care ar putea face pagube.

Regiunea în care se află Crystal Waters fiind situată într-o zonă climatică mai degrabă tropicală, o mare varietate de arbori cu fructe este utilizată pentru a furniza banane, avocado, carambole, smochine, curmale, struguri, jojoba, lămâi, mango, măsline, papaya, fructele pasiunii, greipfruit. Se mai produc câteva sortimente de nucifere şi seminţe care produc ulei, precum nucul de palma. Dinspre partea legumelor, mazărea şi fasolea sunt foarte utilizate. Pentru a reduce intervenţia umană în culturi, sunt adesea utilizate speciile rustice: roşii de munte, legume nehibridate. În măsura posibilului, seminţele provin şi ele din grădină şi sunt cultivate şi reînsămânţate din an în an. Unele persoane au de asemenea albine pe care le folosesc pentru a ameliora polenizarea.

Animale

Animalele se inserează uneori foarte bine în aceste micro-sisteme. Ele posedă multiple calităţi, fie pentru alimentaţie (carne, ouă), fertilizare (bălegar) şi chiar capacitatea de a lupta împotriva insectelor şi a buruienilor sau de a "dezierba" (găinile). Mai mulţi dintre rezidenţii ecosatului Crystal Waters au găini, vaci, porci, oi, gâşte etc. Fiecare este liber să-şi amenajeze lotul, atâta vreme cât principiile de bază sunt respectate.

Instrumente

Instrumentarul de grădină este foarte redus şi este acţionat în principal manual. Graţie compostului de suprafaţă, nu este nevoie ca solul să fie arat sau săpat. Lucrul superficial de suprafaţă este pe deplin suficient.

Locuinţă

Casele sunt proprietăţi private şi construite în mod individual. Loturile au fost alese pentru accesul maxim la soare în timpul iernii. Casele sunt deci orientate spre soare, şi nu spre drum. Sunt încurajate materialele naturale precum: chirpici, pietre, pământ bătucit, atât pentru avantajele în designul solar pasiv cât şi pentru mediul prietenos pe care-l creează, incluzând posibilitatea reutilizării lor în construcţiile viitoare. Sunt încurajate şi metodele de construcţie simplă şi bârnele din lemn. Electricitatea vine de la instalaţiile locale, însă este limitată cantitativ. Aproximativ 2000 de watt pentru o gospodărie. Rezidenţii trebuie să instaleze aparate cu consum redus de energie. Ei sunt de asemenea încurajaţi să instaleze sisteme fotovoltaice şi baterii. Cei mai mulţi dintre locuitori au deci o livadă şi o grădină. Mulţi dintre ei mai au şi o seră alăturată casei.

(va urma)

Note:

[1] Site oficial al ecosatului Crystal Waters, secţiunea “Overview”.

[2] Site oficial al ecosatului Crystal Waters, secţiunea “Overview”.

Vezi aici partea a IV-a.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu